Lapte si miere

Please chose Germany this time. Or else you’ll become sushi meat.

Fidel Castro pare ingrijorat de un potential razboi nuclear in ale lui Reflectii, in vreme ce niste nave americane se invart prin Marea Rosie.

Israelul spune demult ca ar putea ataca Iranul. Doar preventiv… cica.

Iar acum, cand sanctiunile asupra Iranului vor produce efecte, un razboi in regiune e posibil.  In cazul asta, USA, care se bazeaza pe war economy, ar face o mare greseala daca ar provoca izbucnirea razboiului.

Era marti. Cica discutau aia o motiune de cenzura. Hmm. Mare lucru…oameni tineri, neexperimentati, unu iubitor de Che Guevarra, atlul iubitor al stilisticii si atat.  Pe englezeste un vot de neincredere. Adica un vot de neincredere in blamatul genocid social - misto! Eram in fotoliu, la 10, si ma uitam la In Gura lu Badea. Pe urma am auzit niste foieli. Erau papagalii mei care nu croncaneau ca asa era scris in fisa postului, ci chiar le era foame.  Mai devreme, la 9, imi plimbasem cainele pe bulevard. Vazuse un poster vechi cu AC/DC si tinuse mortis sa urineze pe el. Eu, precaut, l-am tras la adapost, sa nu cumva sa se electrocuteze.

M-am aruncat din nou cu fundul in fotoliu. Badea era mai isteric, asa ca m-am dus la bucatarie sa-mi fac niste oua prajite. Am lasat usa deschisa, ca sa il aud cum urla. Urla rau de tot. Si cum intorceam eu ouale cu furculita, in ciuda tigaii de tefal, aud telefonul - un Iphone 3GS aproape defunct. Suna o data, suna de doua ori.

Am raspuns: Alo…

Tataie, esti in piata?

Auzi ma, “tataie” sa-i spui lu’ ma-ta. Cine esti si ce vrei?

De la sindicat… AM inteles ca ati vorbit cu…

Am vorbit o %^&. Ba… tu n-ai treaba la ora asta matinala? Ce vrei?

Pai… a fost intelegerea ca veniti in piata la Casa Poporului…

Ah…da. Ai dreptate… M-a racolat un lider de-asta de-al vostru. Si i-am zis ca sunt sef de bloc, si vin cu o turma de pensionari. Teapa! Am crezut ca e gluma. Hai, lasa-ma in pace, ca mi se ard ouale. Pa!

Si-am inchis. Ce chestie…Imi treceau prin cap tot felul de idei si scenarii in timp ce intorceam ouale. Am stins aragazul si am cazut si mai rau pe ganduri. Singur, in fata celor doua oua, sub tunetele vagi ale lu’ Badea, incepeam sa ma gandesc. Ma…si-asa stau eu acasa degeaba - hai sa vedem ce-o fi prin piata. Cine stie… mai socializez si eu cu vreo baba.

Zis si facut. Mi-am pus costumul dupa care mi-am amintit ca e cod galben de canicula, asa ca m-am imbracat adecvat: tricou polo, pantaloni scurti, ochelari de soare, sapca Nike, papuci si baston. Cam atat… Zic: Stai asa…sa dau pe Antena 3, sa vedem daca e lume pe-acolo. Era lume. Si mi-am dat seama ca-mi mai lipseste ceva - o pancarta. Am rupt o bucata de carton din cutia de la imprimanta, am luat o carioca si-am scris frumos: JOS BASE! si-am tras un smiley dedesubt.

La 1:00 eram acolo, numai ca era foarte cald. Doua babe proaste se imbranceau cu politistii, iar alte doua discutau despre Vadim. Alte trei strigau Jos Guvernul! Un mos mi se plangea ca nu se mai poate. Pai…daca nu se mai poate, du-te acasa, ca sigur e mai racoare. El, cica, nu! Nu se mai poate cu Boc si Udrea. Zic: Bine… eu n-am probleme de-astea existentiale. Eu am venit ca sa socializez. El: cum adica? Adica…sa casc si eu ochii. El: Eh…fiecare cu ce-l doare.

Mai tarziu, un grup de pusti, costumati de Ku Klux Klan a inceput sa faca scandal. I-au tras pe guvernanti in teapa si le-au dat foc. Nasol. Zic unuia: ba baiatule, tu pe cine reprezinti? Noii golani, zice el. Noii golani… credeam ca Noua Dreapta, ca-ti spuneam eu ceva despre idolul ala al vostru, Zelea Codreanu. Ma, da toti sunteti noi, vechi nu mai e nimeni.

Si m-am dat mai incolo. Vad o femeie buna - reporterita. Ea ma ocheste si vine repede cu microfonul la mine. “Ce parere aveti despre reducerea pensiilor?” “Proasta!” Un moment de liniste “Credeti ca motiunea o sa treaca?” “Nu” Alt moment de liniste. “Ăăăă…Vad ca aveti o pancarta. Credeti ca presedintele trebuie sa-si dea demisia?” “Da!” “De ce?” “Ce intrebare e asta?” si fata a plecat cu capul plecat, pesemne ca nu am reusit s-o multumesc. Pacat - mi-ar fi placut sa ma vad la televizor.

Dupa atatea ore, m-am pus in fotoliu, obosit…foarte obosit. Boc era tot acolo, iar eu tot aici. Era ca o calatorie in timp esuata.

Am auzit ieri că DIICOT a DESCINS (cool!) simultan în 53 de locații. Motivul - o rețea infracțională (așa am auzit) care cică asculta telefoanele ilegal cu scopul practicării șantajului. Mamă, am zis, îți dai seama. Ăștia sunt oameni grei, barosani de talia Maestrului și a Nașului. Îți dai seama ce echipamente aveau ăștia… De unde le-or fi luat? Aș vrea și eu unul…

Azi am aflat de ce rețea era vorba. Cică un nene vindea niște softuri pt telefoanele mobile gen IPhone care putea să intercepteze convorbiri, sms-uri, amanți, amante, șmenuri. La o adică putea să-l intercepteze și pe Băsescu!? Cool. Apoi nen’tu ăsta a găsit 50 de proști din România cărora le-a vândut softul. Care soft a fost instalat pe „telefoane țintă” . Hmmm. Problema e că nenea ăsta nu e tocmai un genial - nu el a făcut softul - , căci altfel ajungea la Microsoft. El era săracul un amărât de bișnițar (intermediar), așa că va ajunge doar la pârnaie.

Deh. Au vrut și ei să vadă dacă-i înșală nevasta. Ce să faci.

Ce mi s-a părut interesant în legătură cu știrea asta e că DIICOTUL dă amănunte generoase despre soft, dă și numele versiunilor, ne povestelte despre funcțiile programului (un fel de publicitate mascată) și cu puțin efort pe Goagăl dai de el. Cred că dacă mai depui puțin efort, îl găsești și gratuit, adică piratat.

Dacă DIICOT-ul a omis numele progrmului, dar ne-a dat așa…un flavor, și dacă Realitatea și Antena3 ne-a făcut să credem că nenea cu pricina era capul nașul a 50 de mafioți răspândiți în toată țara, iată că PRO TV-ul gândește liber, și ne povestește cu lux de amănunte ce și cum. Ne și spune (de fapt arată) cum se numește programul, la ce e bun și ne dă și câteva instrucțiuni de folosire. Trăiască televiziunea liberă. Jos mogulii! :)

Apasă play!

Ce film se poate apropia de Inglorious Basterds de anul trecut? Ce film poate fi un spectacol in sala de cinema, lasand in spate filme sterse-cliseu, gen Iron Man 2 sau Prince of Persia sau enșpe sequel-uri, prin definitie, proaste.

Poate ăsta!

S-a întâmplat ceva nasol zilele trecute. Sud coreenii au finalizat un raport, și au conchis că prietenii din nord le-au torpilat un submarin. Pe graniță, pe DMZ (zona demilitarizată) în apele lor…- asta puțin conează.

Ce contează însă e că toate legăturile Nord - Sud au fost tăiate. Sud coreenii au început să se pregătească de război alături de prietenii de nădejde - americanii, și alături de prietenii pe filiera dușmanului comun - japonezii sau „the japs”.

Situația n-a mai fost așa rea din 94 cică. Și a picat foarte prost - tocmai acum când Obama se ocupa de pata de petrol a lui BP, de cele două războaie începute și de alte probleme interne. Noroc c-o are pe Hillary, că dânsul cam rar își mișcă fundul din America.

Deci… care sunt taberele?

Tabăra 1: americanii + aliații (UK și… fraierii), sud-coreenii, japonezii

Tabăra 2: KIM et co.

Tabăra indecisă pe care Hillary voia s-o atragă de partea „cui trebuie”: China.Rusia probabil va sta deoparte. Ambele țări - Rusia și China au ajutat Korea de N în trecut. Erau/ sunt practic frații lor comuniști. Deocamdată niciuna dintre țări nu a luat o poziție oficială în legătură cu sitația de față.

De fapt China ar fi cheia dacă un conflict ar începe până la urmă. Fie China stă deoparte, și războiul va fi pierdut de nord coreeni în maximum 1 an, fie începe al treilea război mondial.

Războiul va începe doar dacă nord coreenii vor ataca primii. Sud coreenii nu vor ataca niciodată primii pentru că ei tiu că orașul Seul, care e lângă granița cu N Korea, va fi distrus total sau în mare parte. Deci nu riscă. Ei au mers până acum pe principiul - să aștptăm să moară Kim, și-apoi mai vedem, mai negociem cu cine-o prelua puterea, și într-un final unim Coreile.

Cum poate începe războiul?

1. Coreea de N nu mai primește suficientă mâncare de la chineji, iar lui Kim îi sare țandăra. Sau îi sare țandăra chiar mai repede.

2. Marile puteri ale lumii decid că s-au săturat să tot audă de Kim.

3. Coreea de S pune la cale un plan prin care îi ia pe nordici prin surprindere

4. Cineva apasă din greșeală un buton.

5. Americanii clocesc ceva. De exemplu simt c-ar putea câștiga și ei un război serios într-un termen scurt. Ar fi o premieră în ultimii 20 de ani, de la Desert Storm încoace

De ce ar fi un război urât:

1. Ambele Corei au forță militară masivă. Corea de N: 1 milion de soldați + 4 milioane de rezerviști., 600 de avioane, 700 de vase, multe tancuri (peste 4000), WMD (arme de distrugere în masă) printre care rachete cu rază lungă de acțiune și eventual una-două bombe atomice, sisteme antiracheta. Planul de acțiune: total war.

De cealaltă parte, South Korea: tancuri - peste 2000, echipamente de artilerie: peste 5000, avioane: 500, nave: 170. Trupe: 500.000

În plus, SUA: fără număr - tehnologie de ultimă oră.

Japonia nu mai e ce-a fost odată, ducând acum o politică defensivă. Ei ar fi mai mult un sprijin moral.

2. nu s-ar ezita folosirea WMD și a noilor arme americane.

3. China și Rusia sunt imprevizibile.

4. pierderile materiale și umane ar fi catastrofale.

Pe scurt, situația e hot, iar toți ochii sunt ațintiți spre peninsulă.

Am înțeles că în croată Bok înseamnă Salut!, iar în turcă că… rahat. Totodată Boc înseamnă și neputință.

Trinity, unde esti Trinity? Am nevoie de aer… să ies afară.

Respiră, iar strălucirea ceasului scump al unei chinezoaice wanna be european îl face să creadă că sclipirea, acel moment de sublimă măreție a metalului… acel moment e atât de aiurea, atât de neașteptat și atât de neînsemnat pentru cine ar trebui să-l perceapă. Cu siguranță sclipirea nu e  semn divin pentru pakistanezul ăla bogat care râde fals și care n-a lăsat paharul din mâna dreaptă. Cu siguranță că nici negroteiul care a atras câteva inimi ca un torrent, nici el n-a observat ceasul care măsura timpul după numărul de blitzuri ale papa-papa-ratzzi ului care a făcut-o atât de celebră pe Lady Gaga.

Trinity… aș vrea să fiu ca tine. Să zbor peste clădiri, să răspund la telefon just in time, să opresc acești roboți trimiși din viitor ca să-mi strice dispoziția cu accentul lor nativ francez,â. Să iuțească vodca, să-mi spună mec…all is cool.

Mă frec cu mâna la ochi, și după o nouă rundă de hidratare prin rostogolirea datoriei, mă ridic. Prea multă lumină, prea multe râsete, prea mult orice. I’m your biggest fan, You’ll be famous, papa-papa-razzi. Filmul se developează, și cred că în loc de voce aud sunet, sunet din ăla electronic, făcut pe calculator, gândit ca să mă închidă în această închisoare fără pază.

lucrez la un raport legat de servicii. daca tot m-a preocupat problema cainilor, am ales serviciul public de ecarisaj si m-am documentat serios.

Imi dau seama ca avocatii cainilor de la TV bateau cainii cu gratie, vorbind din auzite  sau vorbind cu scopul de a dezinforma. Astea nu-s discutii seriose - sunt un fel de Poiana lui Iocan - asadar amuzament de dragul ratingului si al telespectatorului inimos. Daca e sa-l citam pe Obama, “acum, cu toate Ipodurile si Ipadurile, cu Xboxurile si Playstationurile, pe acre nu stiu sa le folosesc, informatia devine o sursa de enterntainment.”

Bun, back to the stray dogs:

Primul argument e ca studii TNR (trap neuter return) nu prea s-au facut pe caini, ci e pisici. Ca sa vezi, frate!…

Doi: Ten years of TNR in Rome showed a 16–32% decrease in population size across 103 colonies but concluded that TNR was “a waste of time, energy,
and money” if abandonment of owned cats could notbe stopped (Natoli et al. 2006).

Sa traducem: Zece ani de TNR (sterilizare) in Roma a dus la scaderea cu 16-32% a populatiei intre 103 colonii, dar concluzia e ca metoda (TNR) a fost “o perdere de timp, energie si bani” daca abandonul de pisici nu poate fi oprit

Trei: conform propunerii legislative inaintate lui Oprescu, costurile de prindere, sterilizare, microcipare etc sunt 20 de euro. Eu zic ca asta e varianta superoptimista. Dar hai asa: 20 de euro. Inmultit cu 50 de mii de caini, ne da pe moment 1 milion de euro. Ca sa nu mai vorbim de costurile ce intervin pe parcursul fiecarui an de-aici incolo.

O sa revin cu alte informatii si concluzii dupa ce termin raportul.